Stresul si bolile relationate cu stresul

Introducere

Motivația care stă la baza studiului de față pornește de la ideea că în viața de zi cu zi cu toții întâmpinăm experiența stresului. Cu ritmul său alert, societatea de astăzi creează stres pentru fiecare dintre noi. Ne aflăm în mod constant sub presiunea de a realiza cât mai mult, în cât mai puțin timp. Poluarea sonoră dar și ceea a aerului, blocaje de trafic, infracțiuni și sarcini de seviciu excesive sunt din ce în ce mai prezente în viața noastră de zi. Expunerea la stres poate duce la emoții dureroase cum ar fi anxietetea sau depresia. Poate deasemenea duce și la boli fizice atât minore cât și grave. Reacțiile oamenilor care în fața unui eveniment stresant dezvoltă serioase probleme psihice sau fizice, pe când alții, în fața aceluiași eveniment stresant nu cunosc nici o problemă și chiar îl pot găsi interesant și stimulator. Stresul a devenit subiect popular de discuție.

Definiția stresului și terminologia care se referă la riscuri și pericole psihosociale s-au schimbat de-a lungul anilor. Termenul de „stres“ a fost folosit pentru prima dată de Hans Selye în 1936 pentru a defini stresul în termeni biologici ca „răspuns nespecific al organismului la orice cerință de schimbare“. Cercetările sale au condus la studiul stresului prin funcțiile creierului. De asemenea, el a definit „stresorii“ ca evenimente care declanșează un răspuns fiziologic și psihologic în organism, cu scopul de a distinge stimulul de răspuns. În acest context, un stresor poate fi un agent biologic, factor de mediu, stimul extern sau un eveniment. Stresul poate defini o condiție negativă sau pozitivă care răspunde la un stresor și care poate avea un impact asupra sănătății fizice sau psihice și a stării de bine a unei persoane.I Astăzi sănătatea este recunoscută ca fiind o combinație de factori biologici, psihologici (gânduri, emoții și comportamente) și sociali (socio-economic, socio-ambiental și cultural).

Lucrarea intitulată Stresul și bolile associate stresului”, abordează problematica stresului în rândul studențiilor în pofida dezvoltărilor teoretice sau practice aplicative abordate de specialiștii din diverse domenii de-a lungul timpului, oferă în continuare, poate azi mai mult decât altădată, posibilitatea şi necesitatea unor noi deschideri analitice şi investigative care să conducă spre un management mai eficient al stresului. Acestea pot fi configurate atât din punct de vedere teoretic cât şi din punct de vedere practic aplicativ. Stresul reprezintă un mecanism de adaptare al corpului uman la cerințele și perturbările crescute ale mediului de muncă și de viață, care se manifestă fizic printr-un comportament specific. Elementul definitoriu al comportamentului din punct de vedere psihologic este în general atitudinea. Atitudinea față de activitățile prestate exprimă cât de mult ne displac sau ne plac și se pot modifica în timp. Elementul cel mai important care influențează formarea și schimbarea atitudinii individului este tipul de informații pe care îl utilizează pentru a-și forma propriile atitudini. Aceste informații provin din mediul de muncă, din mediul social și economic în care trăiește și își desfășoară activitatea fiecare persoană. Stresul apare atunci când oamenii se confruntă cu evenimente pe care la percep ca fiind periculoase pentru bunăstarea lor fizică sau psihologică. Aceste evenimente sunt considerate ca stresori, iar reacțiile oamenilor la ele sunt denumite răspunsuri de stres.